Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, cel mai nou muzeu din municipiu, deschis în urmă cu cinci ani în Piața Sfatului, într-un important monument istoric restaurat după o muncă de mai bine de 20 de ani, reprezintă tipologia spațiilor comerciale și de locuit dintr-o piață medievală.
Este un monument unic în țară pentru că păstrează în interior o suprafață pictată, cea mai mare suprafață pictată care s-a găsit în Transilvania.
„Săpăturile și decopertările care s-au făcut în timpul restaurării au scos la iveală la parter două camere cu pictură murală, dar surpriza cea mare a fost la etaj unde am descoperit o decorație de început de secol XIX. Această restaurare a imobilului a fost de lungă durată și a însemnat o colaborare cu foarte mulți specialiști, arheologi, istorici de artă, ingineri de rezistență pictori restauratori în piatră, lemn și picturi, designeri”, a declarat, pentru AGERPRES, directoarea muzeului, Ligia Fulga.
Ea a explicat că muzeul reflectă istoria arhitecturii brașovene în perioada secolelor XVI-XIX.
„Dacă la muzeele de etnografie, lumea rurală era cu prioritate prezentată cu obiceiurile și tradițiile, lumea urbană nu, pentru că noi am devenit urbanizați în secolul al XIX-lea mai mult, și nu a existat o preocupare în zona muzeografiei românești de a ilustra universul acesta orășenesc. Atunci noi ne-am gândit să prezentăm prin mai multe secvențe predominant reprezentative o pivniță de mărfuri la subsol, o zonă a tranzacțiilor comerciale, prăvălii, bolte de mărfuri la parter, zona de locuit, salonul de patrician, camera copilului la etaj, vorbim despre o societate brașoveană mai emancipată și bogată, apoi atelierele de modiste, atelierele de broderie artistică sau de îmbrăcăminte pentru că mi-am dat seama că această temă este de interes pentru publicul feminin, cu pălării, cu mănuși de epocă, cu florile artificiale care se prindeau în piept”, a spus Ligia Fulga.
La subsol se prezintă modul cum se depozitau mărfurile în Brașov — mirodenii, uleiuri de in și de măsline, vinuri, țesături. Multe dintre aceste mărfuri veneau din Occident și se opreau în acest spațiu de margine al Europei, apoi mergeau spre Orient, sau Orientul aducea mirodenii, bijuterii, aur, argint, mătăsuri, foarte mult bumbac. Zona subsolului sau a pivniței mai cuprinde un lapidariu pentru a aminti ce săpături arheologice s-au făcut, urme ale monumentului istoric.
În muzeu nu există foarte multe etichete, dar există un buletin informativ de sală, în limbile română și engleză unde vizitatorul are mai multe informații, iar cine mai dorește în plus, solicită ghidul muzeului. După parter, unde găsim zona tranzacțiilor comerciale, urmează etajul unde se află zona de locuit, salonul patricianului și camera copilului. Patricianul era cel mai bogat sas din Brașov care deținea demnități publice. Camera copilului era necesară când deja acesta avea alt statut, când era importantă creșterea și educația, când aveau bone în familie, așa cum era de altfel în Europa, susține Ligia Fulga.
Mansarda muzeului este un spațiu de mișcare, mobil, expozițional unde mereu există ceva nou, unde există un program de expoziții temporare și se prezintă artiști contemporani.
Piesele din muzeu s-au achiziționat în decursul anilor, în momentul în care s-a cristalizat tematica fiecărui spațiu. Unele au fost în colecții, altele foarte multe au fost cumpărate din consignații din București și Sibiu.
„Pe lângă piesele din muzeu am avut și câteva inspirații foarte bune. Este vorba despre filmul care este proiectat pe perete, un film făcut de noi împreună cu o fundație specializată în scenografie care animă Piața Sfatului cu meșteșugari, cu precupețe din Scheii Brașovului, cu căruțași, cu negustori care vin din Orient sau din Occident îmbrăcați în costume specifice epocii și care dau o impresie de mișcare. O altă idee novatoare este camera de mirodenii de la parter, unde sunt așezate pe o tejghea de prăvălie borcane cu mirodenii vanilie, scorțișoară, piper, enibahar, etc, a căror capace stau șase ore deschise, apoi se închid. Există o etichetă prin care vizitatorii sunt invitați să miroase. Este o idee nouă în muzeografia europeană, de a percepe cu toate simțurile ceea ce ți se oferă, odată cu ochii, dar și cu mirosul”, a adăugat directorul Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului.
O ultimă idee se va pune în practică în luna iunie, aceea de a vedea muzeul din exterior, de a-l lăsa vizibil trecătorului, având în vedere că majoritatea muzeelor au tendința de a pune perdele la geamuri, grilaje pentru a proteja cât mai mult exponatele.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.