Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, primul de acest gen din țara noastră, ilustrează universul urban, modul de viață al Brașovului secolului al XIX-lea dar și istoria arhitecturii brașovene în secolele XVI-XIX. Sunt evidențiate aici de la prăvălii și ateliere ale breslașilor, pivnițe de depozitare, hanuri sau case de locuit, la artefacte simbolice, mobilier Biedermaier, accesorii de modă feminină, sau tipul de decorare a spațiului interior.
Inaugurat la 8 septembrie 2009 în Piața Sfatului, muzeul este adăpostit de un monument istoric unic în țară reprezentând tipologia spațiilor comerciale și de locuit din orașele transilvănene între secolele XVI — XVIII.
Clădirea muzeului, situată în incinta vechii cetăți a Brașovului, a fost atestată arheologic încă din secolele XIII — XIV și relevă aspecte constructive specifice Renașterii. A fost inaugurată după o restaurare de mai bine de 20 de ani, iar săpăturile și decopertările făcute în timpul acesteia au scos la iveală la parter două camere cu pictură murală. De asemenea păstrează cea mai mare suprafață pictată care s-a găsit în Transilvania.
Lumea urbană din Brașovul secolul al XIX-lea este prezentată prin secvențe reprezentative, pe trei niveluri ale clădirii muzeului: o pivniță de mărfuri la subsol, o zonă a tranzacțiilor comerciale, prăvălii, bolte de mărfuri la parter, zona de locuit, salonul de patrician, camera copilului la etaj, atelierele de modiste, atelierele de broderie artistică sau de îmbrăcăminte cu pălării, cu mănuși de epocă, cu florile artificiale care se prindeau în piept.
La subsol se prezintă modul cum se depozitau mărfurile în Brașov (mirodenii, uleiuri, vinuri, țesături, bijuterii, aur, argint, mătăsuri, foarte mult bumbac) ce proveneau din Occident și se opreau în acest spațiu, în drumul lor spre Orient, sau Orientul. Sunt expuse butoaie, saci cu lână, baloturi de bumbac, măsuri de cereale, cufere, cântare de diferite tipuri și documente referitoare la Brașovul comercial în secolele XVII și XVIII, când orașul a fost nu numai unul din cele mai puternice centre meșteșugărești, dar și cel mai important oraș comercial din Transilvania, punct de tranzit în comerțul dintre Europa centrală și apuseană cu Peninsula Balcanică și lumea orientală.
Zona subsolului sau a pivniței mai cuprinde un lapidariu unde sunt expuse panouri cu ilustrații grafice și texte ilustrând etape din istoria clădirii, ancadramente și fragmente de ancadramente de uși și ferestre descoperite în cercetările arheologice, și este proiectat un film documentar cu istoria clădirii și lucrările de restaurare.
Parterul prezintă spațiul tranzacțiilor comerciale, prăvălii, o cameră de mirodenii unde sunt așezate pe o tejghea de prăvălie borcane cu mirodenii vanilie, scorțișoară, piper, enibahar, cu care se pot îmbia vizitatorii. Sala cu boltă amplă și decorația florală a pereților permit vizitatorilor să perceapă tipul de decorare a spațiului interior în secolul al XVIII-lea, într-un oraș bogat și puternic ca Brașovul.
Etajul expune zona de locuit, salonul patricianului și camera copilului. Patricieni reprezentau pătura bogată, negustorii, bancherii sau familiile nobile ale sașilor. Aceștia și-au zugrăvit spațiile de locuit cu decorații de factură clasicizantă, au asimilat mobila Biedermeier en vogue la Viena sau la Budapesta, au adoptat altă gastronomie și alte maniere privind servitul meselor.
Camera copilului a devenit necesară când deja patricianul avea alt statut, când se punea mare accent pe creștere și educația copilului, când aveau bone în familie. Societatea brașoveană preluând concepțiile și practicile lumii emancipate europene în prima jumătate a secolului al—XIX-lea, accentul a fost pus pe valoarea familiei fapt ce a marcat mentalitatea lumii urbane burgheze. Astfel au apărut camere destinate anume copiilor, moda îmbrăcămintei pentru copii și jucăriile devenind pentru prima dată o întreprindere economică avantajoasă.
Mansarda, restaurată, a pus în evidență ansamblul arhitectonic din lemn care susține învelitoarea din țiglă solzi. Este un spațiu de mișcare, mobil, ce găzduiește expoziții temporare și se prezintă artiști contemporani, personalități, persoane cu hobby care pot suscita interes cultural în relație cu mediul urban.
Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului prezentat dintr-o perspectivă antropologică, rămâne cel mai amplu demers de etnologie istorică aplicată din România, până în prezent. În anul 2010 a obținut premiul Comitetului Român ICOM (Consiliul Internațional al Muzeelor).
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.