Un număr de 521.767 de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne în judeţul Braşov, pentru a-şi alege, dintre cei peste 4.500 de candidaţi, viitorii primari, consilieri locali şi judeţeni şi pe preşedintele Consiliului Judeţean

Politic

Numărul candidaţilor înscrişi în alegerile locale şi cel al formaţiunilor politice – partide şi alianţe electorale – s-a diminuat considerabil faţă de alegerile din 2020, în timp ce populaţia judeţului Braşov a crescut faţă de ultimul scrutin electoral, reiese din datele publicate în 2020, respectiv în luna mai anul acesta.

Un număr de 521.767 de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne în judeţul Braşov, pentru a-şi alege, dintre cei peste 4.500 de candidaţi, viitorii primari, consilieri locali şi judeţeni şi pe preşedintele Consiliului Judeţean.

Cei mai mulţi alegători sunt în municipiul Braşov – 240.679, care vor merge la urne în 466 de secţii de votare (cu şase mai multe ca în 2020) şi cei mai puţini în comuna Fundata – 593. Această comună este singura din judeţ cu un singur candidat pentru funcţia de primar.

În alte două comune, limitrofe municipiului reşedinţă, la fel ca şi în cazul acestuia, vor fi secţii de votare în plus faţă de ultimele alegeri din cauza creşterii numărului alegătorilor înscrişi în liste: în Cristian – o secţie şi în Sânpetru – 2 secţii.

De asemenea, după alegeri, în 5 unităţi administrativ-teritoriale, numărul membrilor consiliului local se va mări, tot ca urmare a creşterii populaţiei. Este vorba despre unităţile administrativ-teritoriale Budila (numărul de consilieri locali va creşte de la 13 la 15), Crizbav (numărul de consilieri locali va creşte de la 11 la 13), Hălchiu (numărul de consilieri locali va creşte de la 13 la 15), Sânpetru (numărul de consilieri locali va creşte de la 15 la 17) şi Şercaia (numărul de consilieri locali va creşte de la 11 la 13).

Dacă, faţă de alegerile locale din 2020, numărul populaţiei cu drept de vot din judeţ a crescut uşor – de la 521.199 la 521.767 – cel al candidaţilor înscrişi la scrutinul electoral din acest an s-a diminuat semnificativ – de la 5.960 la 4.583, scăzând considerabil numărul celor independenţi – de la 83 la 29, dar şi cel al formaţiunilor politice din competiţie, care s-a înjumătăţit (de la circa 20, la puţin peste 10).

Astfel, spre exemplu, la nivelul municipiului Braşov s-au înscris în competiţia electorală şapte candidaţi pentru funcţia de primar, de la 6 partide respectiv alianţe electorale şi un independent, comparativ cu 13 candidaţi la alegerile precedente, şi 189 de candidaţi pentru cele 27 de mandate din Consiliul Local, reprezentând 10 partide şi alianţe electorale şi un independent, faţă de 20 de formaţiuni politice înscrise în alegerile din 2020.

Pentru preşedinţia Consiliului Judeţean se vor „lupta” şase candidaţi de la tot atâtea formaţiuni politice (spre deosebire de 11 în 2020), iar pentru cele 34 de mandate în forul judeţean concurează 228 de candidaţi din partea a 6 partide şi alianţe plus un independent (comparativ cu 12 formaţiuni politice/independenţi în 2020).

În ceea ce priveşte procentul femeilor înscrise pe buletinele de vot, acesta este de sub o treime din total, însă depăşeşte 30% pe listele consiliilor locale în unele localităţi din mediul urban – în municipiile Braşov (31%), Făgăraş (36%) şi Săcele (31%) şi în oraşul Victoria (31%). Cu toate acestea, în municipiile Braşov şi Făgăraş nu există nicio femeie candidat la funcţia de primar, însă sunt două la Codlea şi una la Săcele, iar dintre cele şase oraşe, numai la Victoria şi Zărneşti există câte o candidată care vizează funcţia.

Pe listele pentru Consiliul Judeţean, procentul femeilor este de 27%, mult peste media naţională, care se situează la 24%. În cursa pentru preşedinţia CJ este, de asemenea, înscrisă o femeie.

Doar PNL şi PSD, din totalul de 13 formaţiuni politice care apar pe buletinele de vot din judeţul Braşov la aceste alegeri (PNL, PSD, AUR, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, UDMR, PRM, Partidul ADN, URS.PDF, Partidul SOS, PUSL, Partidul Verde, Partidul Ecologist Român, Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa), au candidaţi în toate localităţile şi liste pentru Consiliul Judeţean, respectiv candidat la preşedinţia CJ Braşov.

Cele două formaţiuni politice formează, însă, o alianţă la nivelul municipiului Braşov, susţinând un candidat comun.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok .