Suprafață: 5.363 kmp; Numărul municipiilor și orașelor: 10, din care patru municipii: Brașov, Făgăraș, Codlea și Săcele; Numărul comunelor: 48; Numărul satelor: 149.
Situat în partea centrală a țării, în interiorul arcului Carpatic, județul Brașov se învecinează cu opt județe: Argeș — la sud-est, Dâmbovița — la sud, Prahova — la sud-est, Buzău — în extremitatea sud-estică, Covasna — la est, Harghita — la nord, Mureș — la nord-vest, Sibiu — la vest.
Suprafața țării reprezintă 2,2% din suprafața țării.
Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a județului numără 549.217 persoane. În municipii și orașe trăiesc 397.026 persoane, reprezentând 72% din totalul populației stabile, indicator ce poziționează Brașovul între județele cu cel mai mare procent al populației stabile care locuiește în mediul urban. Populația stabilă a celor mai mari localități urbane este următoarea: municipiul Brașov 253.200 persoane, municipiul Codlea 21.708, municipiul Făgăraș 30.714, municipiul Săcele 30.798, orașul Râșnov 15.022, orașul Zărnești 23.476. Orașele Ghimbav, Predeal, Rupea și Victoria au populații sub 10.000 de locuitori. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 515.467 persoane, dintre care s-au declarat români 453.325 (87,9%), maghiari 39.661 (7,7%), romi 18.519 (3,5%), germani 2.923 (0,5%), iar restul alte etnii (ucraineni, turci, ruși-lipoveni, tătari, sârbi, greci, italieni, evrei, ceangăi etc.).
Sub aspect fizico-geografic, județul se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă complexitatea și diversitatea pronunțată în trăsăturile geologice și geomorfologice. Relieful muntos ocupă circa 40% din suprafață, iar cel depresionar și deluros circa 60%.
Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi (vârful Omu 2.507 m), Ciucaș (vârful Ciucaș 1.956 m) și Făgăraș (vârful Moldoveanu 2.543 m), Piatra Mare (vârful Piatra Mare 1.844 m) și o parte a munților Întorsura Buzăului. Spre nord, munții au înălțimi mai mici, cele mai înalte vârfuri fiind Cristianul Mare 1.802 m, Ciuma 1.618 m și Măgura Codlei din Munții Codlei, Varna 1.272 m și Cetățuia 1.105 m.
Relieful coboară treptat spre nord, conținând și o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de șes — Țara Bârsei și Țara Făgărașului — și dincolo de Olt, sudul Podișului Transilvaniei. Formele de relief cresc din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.
Depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată, aici fiind situate orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov. Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800 — 1.300 m), ce aparține grupei vestice a Carpaților de curbură și include munții Codlei și munții Perșani. Depresiunea Făgărașului, cunoscută și ca Țara Oltului, se întinde pe jumătatea estică în județul Brașov, iar cea vestică în județul Sibiu. Podișul Târnavelor se află în partea nord-vestică a județului Brașov, fiind format din dealuri înalte cu înălțimi medii de 600-800 m. Culoarul Bran-Rucăr reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrei Craiului la vest și masivul Leaota la est. Culoarul Comăna, drenat de Olt, se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor.
Întregul teritoriu al județului se încadrează în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate județul de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea, pe o distanță de 210 km. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. În structura apelor de suprafață se încadrează și lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și lacuri artificiale.
Județul Brașov deține peste 30 de arii protejate și un număr impresionant de monumente ale naturii. Suprafețele protejate acoperă 27.313,7 ha, reprezentând circa 7% din suprafața județului. Pe teritoriul județului se află Parcurile Naționale Piatra Craiului (14.795 ha) și Bucegi (32.663 ha).
Rezervația din munții Bucegi cuprinde: Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% dintre speciile endemice din România, un exemplar reprezentativ fiind garofița Pietrei Craiului, specie unicat în lume. Lista monumentelor naturii cuprinde: mai multe locuri fosilifere, coloanele de bazalt de la Racoș, Cheile Dopca, coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, microcanionul în bazalt de la Hoghiz, stânca bazaltică de la Rupea, peșterile Bârlogul Ursului și Valea Cetății. Între rezervațiile naturale, se numără: Mlaștina Hărman, Muntele Tâmpa, Pădurea Bogății, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Muntele Postăvarul, Dealul Cetății — Lempeș, Cotul Turzunului, Stejerișul Mare, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer, Complexul Geologic Racoșul de Jos, Holbav, Peștera Comana, Dealul Ciocaș — Dealul Vițelului.
Pădurile dețin o pondere ridicată în cadrul resurselor naturale, reprezentând peste 35% din întreaga suprafață. Principalele resurse naturale ale județului sunt: zăcăminte de cărbune — lignit (Vulcan), marmură (Șinca Veche), calcar (Brașov, Codlea, Zărnești și Racoș), bazalt și andezite (Racoș și Pădurea Bogății), gresie (Teliu), ape termale (Codlea) și iodo-sodice (Perșani, Rotbav și Homorod), ape minerale (Zizin).
Economia județului Brașov este caracterizată printr-un grad crescut de diversitate, dar orientată, cu precădere, către activitățile de servicii, turism, transport și comerț. În clasamentul în funcție cifra de afaceri, locul principal este ocupat de industrie și comerț, remarcându-se fabricile producătoare de componente auto.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.