Muzeul „Prima Școală Românească” se află în Brașov, în incinta ansamblului „Sf. Nicolae” din Piața Unirii nr. 2-3, și este locul, în care, au avut loc primele cursuri în limba română, în 1583.
Sunt expuse colecții de carte veche (tipărituri coresiene, manuscrise românești, grecești și slavone), de istorie (cataloage din secolul al VIII-lea ale Bisericii „Sf. Nicolae”, documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, hrisoave domnești),colecții de artă medievală și bisericească.
Muzeul este găzduit de o clădire monument istoric construită în 1495, căreia i-au fost aduse modificări în anii 1760-1761, păstrând elementele stilului baroc.
Lăcaș de cultură și învățătură, Complexul muzeal a fost protejat prin danii ale oamenilor din Șcheii Brașovului, care în perioada medievală, practicau un negoț important cu Moldova și Muntenia, ajungând să străbată și Levantul, Balcanii până în Siria și Egipt, întemeind, astfel, un centru de rezistență spirituală.
Complexul muzeal deține circa 6.000 cărți vechi și peste 30.000 documente, precum și numeroase obiecte muzeale grupate în mai multe săli: Sala de clasă „Anton Pann”, Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea și Cărturarii brașoveni”, Sala „Cartea, factor de unitate națională”, Sala „Cu vatră”, Biserica „Sf. Nicolae”.
Sala de clasă „Anton Pann” amintește de popasurile marelui povestitor Anton Pann, dar și de școala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Șoanu, formându-se și o adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere, copiere și transcriere a cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.
Sala „Diaconul Coresi” prezintă printre exponate „Cazania a II-a” („Cartea românească de învățătură”), „Psaltirea”, „Sbornicul”, „Octoihul”, care au înscris în cultura română, după aprecierea poetului Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam”. Diaconul Coresi a realizat împreună cu colaboratorii săi Călin, Mănăilă, Șerban Coresi (fiul), Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a., cele dintâi cărți de circulație în limba română, tipărindu-se între anii 1556-1588, circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind unitatea spirituală a poporului român.
Expunând peste 80 de hrisoave domnești înscrise pe pergament și aurite, Sala „Cartea, factor de unitate națională” confirmă permanentele legături între ținuturile românești. Pot fi văzute aici, cele mai valoroase opere de limbă română medievală, printre care: „Biblia de la București” (1688), „Cazania lui Varlaam” (1643), „Îndreptarea legii” de la Târgoviște (1652), un „Tetraevanghel” din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, sau cărțile Școlii Ardelene („Lexiconul de la Buda”, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, „Ortografia română” ale lui Petru Maior).
„Cartea și Cărturarii brașoveni” este sala unde sunt reprezentați copiștii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică și artă, prin câteva dintre valorile păstrate în arhiva istorică a muzeului precum: „Omiliarul” din veacurile XI-XII, „Molitvelnicul popei Bratu”, „Parimiarul protopopului Vasile”, tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului „Andrei Șaguna”, precum și opereta „Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu.
Sala „Cu Vatră” este un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului, în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților. Prin icoanele expuse sunt conturate aprecieri față de iconarii locali înscriși între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula la Făgăraș.
Reorganizat în 1964 pe baza colecțiilor adunate începând din 1933, complexul muzeal mai cuprinde Muzeul „Ex-libris”, cu câteva sute de piese unicat datând din secolele XV-XIX, donate de dr. Emil Bologa; Muzeul „Junii brașoveni” cu obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane; Muzeul „Tudor Ciortea” (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor); Muzeul ”Ștefan Mironescu” (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), precum și Arhiva și biblioteca (cărți vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu).
Numeroasele exponate muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, fiind adevărate izvoare ale spiritualității românești din Scheii Brașovului.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.